Lectia 6: Cum să ne luminăm viaţa: puterea gândirii
raţionale
Sumar
Fiecare dintre noi îşi luminează propria
viaţă şi îşi creează propria fericire. Copiii şi adulţii pot să îşi aprindă
propria lumină în viaţă dacă:
- îşi asumă răspunderea
pentru crearea propriilor sentimente,
- îşi creează sentimente
adaptative, utile, mai degrabă decât sentimente neproductive.
- se raportează la ei
înşişi cu respect şi bunătate.
- îşi păstrează în
permanenţă mai multe surse de satisfacţie, astfel încât dacă una nu mai
funcţionează, pot alege dintre celelalte ceva mai potrivit.
De fapt, fiecare dintre noi are puterea
de a-şi lumina propria viaţă, dând naştere ia
propria-i fericire si satisfactie. In consecinta,
nu trebuie sa depindem de ceilalti pentru a
trăi sentimente de căldură şi fericire:
interacţiunile cu ceilalţi ne pot produce mare plăcere, dar nu sunt neapărat
suficiente. De fapt, în fiecare dintre noi se găseşte butonul care ne aprinde
lumina în viaţă şi care o poate menţine aprinsă mereu.
![]() |
![]() |
![]() |
||||
|
Cine vă luminează viaţa?
Cine vă luminează
viaţa? Cine vă face să vă simţiţi fericit, împlinit, plăcut impresionat? Să
încercăm un experiment: închideţi ochii şi imaginaţi-vă trei persoane care vă
luminează viaţa. Cum vă simţiţi în timp ce vă concentraţi asupra acestor trei
persoane? Sunteţi cumva chiar dvs. una dintre cele trei? Dacă da, atunci
sunteţi în postura lăudabilă de a vă asuma răspunderea propriei fericiri şi
dezvoltări personale. Dacă în schimb toate persoanele pe care vi le-aţi
imaginat ca răspuns la întrebarea „cine vă luminează viaţa?" sunt altele
decât dvs., atunci vă aflaţi în postura precară şi deloc admirabilă de a
depinde de ceilalţi pentru propria fericire şi dezvoltare.
De fapt, emotiile
calde si placute pe care le-ati simtit in momentul in care v-ati imaginat
persoanele care vă luminează viaţa nu au fost determinate direct de acestea.
Atunci de unde să fi apărut aceste sentimente? V-aţi creat singur sentimentele
gândind lucruri pozitive, la fel cum atunci când evaluaţi situaţiile şi
persoanele într-un mod negativ, creaţi sentimente negative. Prin urmare, aveţi
puterea de a vă lumina propria viaţă şi de a-i învăţa şi pe copiii dvs. acest
lucru, asumându-vă răspunderea pentru sentimentele pe care le creaţi şi privind
situaţiile şi persoanele cu care intraţî în contact într-un mod mai raţional.
Doamna Raicu şi-a dedicat tot
timpul, energia şi atenţia creşterii celor trei copii ai săi. Din momentul în
care erau doar bebeluşi, până în momentul în care fiul cel mai mic a plecat la
facultate, copiii au fost punctul central al universului doamnei Raicu şi
singura ei sursă de emoţii calde, fericite. Fireşte, doamna Raicu credea că
tocmai copiii o făceau fericită şi împlinită. Ce credeţi că s-a întâmplat în
momentul în care fiul cel mic ai doamnei Raicu a părăsit casa, plecând la
facultate? Cum ea considera că singura ei sursă de mulţumire şi singurul motiv
de a exista erau copiii, a început să se deprime din momentul în care aceştia
nu i-au mal fost prin preajmă să îi lumineze viaţa. Deoarece devenise
dependentă de copiii ei ca sursă de sentimente pozitive, s-a simţit distrusă şi
a considerat că viaţa ei a luat sfârşit când aceştia au plecat. Doamna Raicu nu
învăţase cum să îşi lumineze propria viaţă.
Cum să procedaţi pentru a vă bloca propria fericire
Pornind de la
presupunerea că vă luminaţi viaţa începând cu gândurile sau evaluările
referitoare !a situaţii şi la persoane, ajungem la concluzia că tot dvs, aveţi
şi puterea de a stinge această lumină prin crearea unor sentimente
auto-dîstructive.
Să vedem care ar fi
modalităţile prin care realizaţi acest lucru:
1. Considerând că ceilalţi sunt responsabili de modul in care vă simţiţi.
Dacă şi dvs., cam
ca şi doamna Raicu, depindeţi de ceilalţi ca să vă simţiţi bine, vă sporiţi
şansele de a ajunge nefericit la un moment dat. În primul rând, este greşit să
gândiţi că cineva din exterior ar putea să vă creeze un sentiment, fie el
pozitiv sau negativ. Ceilalţi fac anumite lucruri şi e alegerea dvs. să vă
supăraţi; dvs. sunteţi cel care vă creaţi sentimentul. Apoi, este important să
vă daţi seama că nu îi puteţi controla pe cei din jur; ceilalţi vor face ceea
ce vor, indiferent de ce consideraţi dvs. că ar trebui ei să facă. Tocmai de
aceea, a permite ca purtarea celorlalţi să determine fericirea dvs. înseamnă un
risc considerabil.
Într-adevăr, este
dificil să ne asumăm răspunderea integrală pentru modul în care ne simţim,
deoarece, de exemplu, mas-media abundă de mesaje contradictorii. Să privim doar
unele titluri de cântece: majoritatea cântecelor cunoscute ne întăresc
convingerea eronata ca ceilalti sunt cei care ne fac sa ne simtim bine sau rau,
fericiti sau suparaţi. Mai jos veţi gasi enumerate cateva dintre titlurile
iraţionale ale unor, piese muzicale şi echivalentul lor raţional:
Titlul (iraţional) piesei
|
Echivalentul raţional
|
Tu îmi luminezi
viaţa.
|
Eu îmi luminez
viaţa (Pentru crestini: Dumnezeu este lumina mea)
|
Eşti soarele
vieţii mele.
|
Sunt soarele
vieţii mele.
|
Mă faci să mă
simt minunat
|
Eu sunt cea care m-am
făcut să mă simt minunat când te-am întâlnit pe tine (n.c. Eu sunt
responsabila de ceea ce simt - prezenta ta este doar prilejul de a ma simti
minunat)
|
Mă faci să mă
simt o adevărată femeie
|
Eu sunt cea care
mă fac să mă simt o adevărată femeie când sunt în preajma ta. (n.c. Eu sunt
responsabila de ceea ce simt - prezenta ta este doar prilejul de a ma simti o
adevarata femeie)
|
M-ai făcut sa te
iubesc.
|
Eu sunt cea care
am ales să te iubesc.
|
Nu pot trăi fără
tine.
|
A trăi fără tine
ar fi neplăcut, dar posibil.
|
Nu însemni nimic
până nu eşti iubit de cineva
|
Sunt valoros ca
om, indiferent dacă cineva ma iubeşte sau nu.
|
Dacă acel
„celălalt" care condiţionează fericirea dvs. personală în fiecare din
cazurile de mai sus dispare, este garantată apariţia depresiei, disperării şi a
resentimentelor.
2. Cerând imperativ ca lucrurile să decurgă într-un anumit mod..
Persoanele care
consideră că ceilalţi ar trebui, ar fi cazul sau ar face bine să... facă aşa
cum spun ele sau persoanele care spun că lucrurile trebuie să meargă aşa cum
doresc ele îşi blochează propria fericire. Solicitările imperative dau naştere,
în general, la sentimente de furie şi la resentimente şi de obicei nu modifică
cu nimic situaţia obiectivă.
3. Gândind în termeni de catastrofă şi făcând ca lucrurile să para
îngrozitoare.
Persoanele care văd
situaţiile indezirabile ca fiind catastrofale sau îngrozitoare se supun la
neplăceri emoţionale inutile. A vedea într-un eveniment real un „capăt de
lume", cel mai rău cu putinţă, este o modalitate auto-distructivă, căci
acest punct de vedere extremist produce întotdeauna sentimente şi comportamente
neproductive.
4. Lamentându-vă.
Cei care se
lamentează mereu se transformă în nefericiţi cronici, pentru că se focalizează
doar pe aspectele negative, indezirabile ale vieţii, iar sentimentele lor vor
fi şi ele la fel. Decât să se concentreze asupra aspectelor pozitive, dezirabile
ale vieţii, cei care se plâng mereu văd situaţiile şi relaţiile în termenii a
ceea ce lipseşte si nu functioneaza. Si pentru a face ca lucrurile sa stea şi
mai prost, sunt suficient de talentaţi în a-şi exprima verbal nefericirea faţă
de oricine ar dori să-i asculte şi, de ce nu, şi faţă de cei care nu doresc
neapărat acest lucru.
5. Criticându-vă şi blamându-vă pe dvs. înşivă.
Critica permanentă
la adresa propriei persoane este un mod sigur de a vă bloca accesul la
fericire. Acest tip de persoane au tendinţa de a se critica pentru cea mai mică
greşeală sau imperfecţiune. Dar, cum orice fiinţă umană este de la natură
imperfectă, cei care se critică mereu au ocazia să petreacă o groază de timp în
chinurile nefericirii auto-provocate. În loc să vadă în trăsăturile şi
comportamentele lor negative ceva ce nu e de dorit, dar nu e nici catastrofal,
ei se condamnă total pentru eşecurile lor.
Pe scurt, există cinci moduri principale în care oamenii fac să se
simtă supăraţi şi îşi blochează astfel propria fericire.
Unele dintre
frazele-cheie care contribuie la acest proces sunt:
1. A considera că ceilalţi sunt responsabili de modul în care vă
simţiţi.
„Mă faci să mă
enervez într-un hal fără de hal!"
„Mă dezguşti!"
„M-ai făcut să mă
îndrăgostesc de tine!"
„Mă faci atât de
fericit!"
2. A cere imperativ ca lucrurile să decurgă într-un anumit mod.
„Nu ar trebui să se
poarte aşa!"
„Ar trebui să se
poarte mai bine cu mine."
„Trebuie să faci
aşa cum îţi spun!"
„Dacă eu te iubesc
şi tu trebuie să mă iubeşti."
3. A gândi în termeni de catastrofă şi a face ca lucrurile să pară îngrozitoare
„Nu mai
suport!"
„E groaznic că nu
vrea să facă ce vreau eu."
„Copiii mei se
poartă îngrozitor în public."
„E groaznic că
nimeni nu ascultă de ceea ce spun eu!"
4. A vă lamenta.
„Niciodată nu faci
ceea ce ţi se spune."
„Încă o zi
jalnică."
„De ce nu poţi să
fii de treabă ca ceilalţi copii?"
„Eu trebuie să fac
toată treaba pe aici?"
5. A vă coborî în ochii proprii.
„Nu sunt bun de
nimic."
„Ce părinte de
nimic sunt."
„Nu pot să fac
nimic cum se cuvine."
„N-o să mă schimb
şi n-o să mă învăţ minte niciodată!"
Aceste exemple au
fost menite să vă demonstreze cum se pot crea sentimente de nefericire, furie
sau deprimare. Pentru a învăţa cum să vă luminaţi viaţa şi să creaţi sentimente
mai plăcute, citiţi în continuare.
Învăţaţi să vă luminaţi propria viată
Înainte de a fi
capabil să vă învăţaţi copilul să îşi producă propria fericire, aşa încât să
îşi lumineze viaţa, ar fi cazul să fiţi în stare chiar dvs. de acest lucru. A
învăţa să deţineţi controlul propriilor sentimente necesită mai mult decât ideile
ce pot fi prezentate în această carte; mai este nevoie şi de exerciţiul de a
simţi, de a crede şi de a gândi într-un mod productiv. Sugestiile de mai jos
sunt menite să vă ajute în acest sens:
1. Asumati-vă răspunderea.
Daţi-vă seama că
sunteţi responsabil de apariţia tuturor sentimentelor dvs. şi că, prin urmare,
puteţi să alegeţi ceea ce simţiţi în orice moment. Nimeni altcineva nu vă poate
face să vă simţiţi furios, deprimat, stresat, nici măcar bucuros. Vă creaţi propriile
sentimente prin modul în care vă raportaţi la alte persoane, la situaţii şi la persoana
dvs. Din momentul în care veţi înceta sa-i mai învinovăţiţi pe ceilalţi pentru
modul în care vă simţiţi, veţi avea puterea să vă luminaţi propria viaţă.
2. Renunţaţi la pretenţii.
Aşa cum s-a arătat
înainte, un mod sigur de a vă face furios şi plin de resentimente este de a cere ca lucrurile să se desfăşoare cum doriţi
dvs. şi ca ceilaiţi să se comporte conform pretenţiilor dvs. Ar fi mai util să preferaţi, să
doriţi aceste lucruri: atunci vă veţi simţi mai degrabă dezamăgit sau
nemulţumit, decât furios sau plin de resentimente, când nu obţineţi ceea ce
doriţi. Dezamăgirea şi nemulţumirea sunt sentimente utile, productive, pentru
că vă ajută să vă gândiţi mai bine la alte modalităţi de a obţine ceea ce
doriţi sau să acceptaţi situaţia, dacă ea nu poate fi schimbată. Furia este
neproductivă, deoarece atunci când sunteţi furios, este aproape imposibil sa
gândiţi logic şi clar, aşa că vă veţi trezi împotmolit într-o situaţie
neplăcută, trăind un sentiment neplăcut.
3. Renunţaţi la a mai crede că situaţia este catastrofală sau că
lucrurile stau groaznic.
Decât să subliniaţi
exagerat aspectele negative ale unei situaţii şi să le amplificati importanta,
este de preferat sa realizati ca oricat de rau ar sta lucrutile, ar putea fi
întotdeauna chiar mai rău. Acceptând partea negativă a vieţii aşa cum este ea,
fără a-i da proporţii uriaşe, veţi aborda mat bine orice problemă.
4. Nu vă mai lamentaţi.
Situaţia va fi mai
gravă pentru dvs. şi cei din jur, dacă vă lamentaţi tot timpul.
5. Acceptaţi-vă pe dvs. înşivă.
Decât să vă
desconsideraţi atunci când vă comportaţi într-un mod mai puţin perfect, este de
preferat să vă acceptaţi în ansamblu şi să dezaprobaţi unele trăsături şi
comportamente specifice, asupra cărora să puteţi reveni, îmbunătăţindu-le. Nu
are nici un rost să vă desconsideraţi, căci dvs, reprezentaţi un ansamblu de
trăsături, caracteristici şi comportamente care pot fi evaluate fiecare în
parte, dar nu ca întreg. Dacă vă acceptaţi pe dvs. înşivă şi ajungeţi chiar să
vă plăceţi, vă veţi comporta şi veţi gândi în moduri care vă vor spori
fericirea.
6. Faceţi-vă complimente!
Observaţi
comportamentele care vă plac şi lăudaţi-le (dar nu
pe dvs. ca fiinţă în întregime) atunci când le observaţi. Multe persoane
îşi petrec viaţa „conversând" cu ei înşişi într-o manieră depreciativă:
este de preferat să fiţi mai blând cu dvs, înşivă şi să vă oferiţi
complimentele juste, pe care v-ar plăcea să le primiţi de la ceilalţi în anumite
situatii.
7. Implicaţi-vă in acele activităţi care vă fac plăcere!
Încercaţi să
petreceţi o perioadă de timp în fiecare zi făcând activităţi pe care le
consideraţi plăcute, fie de unii singuri, fie în compania altora.
8. Renunţaţi la a mai încerca să obţineţi neapărat aprobarea
celorlalţi.
Dacă faceţi ca
fericirea dvs. să depindă de aprobarea celorlalţi, vă veţi diminua semnificativ
mulţumirea. Vor apărea inevitabil momente în care ceilalţi nu vă vor plăcea sau
vă vor dezaproba: este înţelept să doriţi ca persoanele importante să vă aprobe,
dar nu are rost să fiţi distrus dacă nu se întâmplă aşa. Este adesea mult mai
important să fiţi mulţumit de propria persoană decât să îi mulţumiţi pe
ceilalţi, aşa că încercaţi să vă acceptaţi şi sa vă aprobaţi, mai degrabă decât
să câştigaţi neapărat aprobarea celorlalţi.
9. Puneţi fericirea dvs. pe primul loc.
Dacă dvs. veţi
reuşi să vă simţiţi fericit, atunci veţi şti că există cu siguranţă o persoană
fericită. Aduceţi-vă aminte că fiecare îşi construieşte propria fericire sau
nefericire, nu dvs. faceţi acest lucru şi pentru alţii.
10. Nu vă învinovăţiţi de nefericirea sau necazurile celor din jur.
Fiecare om este
responsabil de crearea propriilor lui sentimente, aşa că nu sunteţi dvs.
vinovat dacă cei din jur aleg să fie supăraţi. Şi doar fiindcă ceilalţi aleg să
se simtă nefericiţi, nu trebuie să îi acompaniaţi şi dvs. sau să le urmaţi
exemplul.
11. Învăţaţi să fiţi asertiv atunci când cereţi ceva.
Nu există nici o
garanţie că veţi primi ceea ce cereţi, dar este cu siguranţă o strategie mult
mai bună decât aceea de a aştepta ca ceilalţi să vă ghicească gândurile sau
dorinţele.
12. Treceţi dincolo de standarde perimate şi obişnuinţe, comportându-vă
într-un mod diferit.
Observaţi cum vă
comportaţi de obicei şi încercaţi să faceţi contrariul. De exemplu, dacă de
obicei'răspundeţi cu NU la majoritatea cererilor copiilor, încercaţi de câteva
ori să spuneţi DA. Dacă vă stă în obicei să faceţi critici, încercaţi sa faceţi
complimente. Observaţi cum vă veţi simţi şi cum reacţionează ceilalţi la
schimbările din comportamentul dvs. Experimentaţi apoi modificându-vă şi alte
comportamente.
13. Asumaţi-vă riscuri!
Asumarea unor
riscuri este un semn al dezvoltării şi al vitalităţii şi, de obicei, se
soldează cu efecte benefice. De exemplu, un tată care de regulă refuză să îi
dea fiicei lui maşina, poate să îşi asume un risc şi să îi încredinţeze
automobilul ca să vadă ce se alege din această situaţie. Amintiţi-vă să nu vă
învinovăţiţi prea tare dacă asumarea riscului se soldează cu ceva neplăcut: în loc
să vă blamaţi, laudativă pentru faptul că aţi avut curajul de a vă asuma un
risc.
14. Folosiţi Imageria Raţional-Emotivă.
Imageria
Raţional-Emotivă poate să vă ajute să vă modificaţi sentimentele inadecvate în
unele adecvate. Imaginaţi-vă o scenă sau o situaţie în care, de obicei, vă
simţiţi supărat. În exemplul anterior, doamna Raicu şî-ar putea imagina că toţi
copiii ei au părăsit casa. Trăind sentimentul dureros atât de intens, doamna
Raicu ar aproxima trăirea depresivă. Totuşi, dacă prin schimbarea modului de a
evalua situaţia ea şi-ar schimba sentimentul dureros într-unul mai adecvat, mai
folositor, depresia s-ar modifica în tristeţe sau dezamăgire. Modalitatea de a
vă schimba sentimentele este modificarea modului de a gândi care generează
sentimentele inadecvate într-o gândire logică, raţională, ceea ce ar produce
sentimente utile, productive. Este bine ca imageria să fie practicată cam zece
minute zilnic, pentru a vă întări atât abilitatea de a vă modifica
sentimentele, cât şi convingerea că puteţi decide cu adevărat ceea ce simţiţi.
15. Nu lăsaţi prea multe treburi nefinalizate.
Este important să
finalizaţi atât interacţiunile cu ceilalţi, cât şi sarcinile pe care deja
le-aţi început. Treburile neterminate solicită atenţie şi energie, care ar
putea fi dirijate înspre scopuri mai plăcute.
16. Evitaţi să vă „stingeţi lumina" spunându-vă lucruri
descurajatoare.
Dacă nu vă puteţi
spune lucruri încurajatoare, mai bine nu vă mai spuneţi nimic.
17. Fiţi buni cu dvs. înşivă!
Cumpăraţi-vă fiori,
bomboane sau invitaţi-vă la cină. Trataţi-vă cu respectul pe care l-aţi oferi
celui mai bun prieten.
18. Aveţi grijă de propriul dvs. corp.
Supraalimentarea şi
lipsa de sport sunt o dovadă de lipsă de respect faţă de propriul corp, ceea ce
va va scădea satisfacţia de ansamblu, mărind şansele de îmbolnăvire.
19. încercaţi un experiment.
Gândiţi-vă la zece
lucruri negative din viaţa dvs. Cum vă simţiţi acum? Apoi imaginaţi-vă zece
lucruri plăcute. Cum vă simţiţi? Concluzia la care oricine poate ajunge este că
oamenii se simt prost atunci când gândesc lucruri negative şi se simt bine
atunci când gândesc pozitiv.
20. Focalizaţi-vă pe lucrurile din prezent.
Încercaţi să trăiţi
pe cât se poate în prezent. Persoanele care se
proiectează în mod constant în viitor şi gândesc catastrofic cu privire
la ceea ce se va întâmpla devin neliniştite.
Persoanele care se „agaţă" de trecut şi se
depreciază din cauza unor erori şi imperfecţiuni din trecut se deprimă mai tot timpul. Persoanele care se
concentrează pe prezent de obicei nu se simt nici anxioase, nici deprimate.
21. Acordaţi prioritate problemelor emoţionale faţă de cele practice.
Rezolvaţi-vă
problemele emoţionale înainte de a le aborda pe cele practice. Este mai uşor să
vă rezolvaţi problemele practice dacă
mai întâi v-aţi rezolvat orice neplăcere la nivel emoţional care ar putea avea
legătură cu situaţia respectivă. în consecinţă, dacă vă identificaţi
convingerile iraţionale şi le transformaţi în convingeri raţionale, vă veţi schimba
trăirile emoţionale neproductive în unele productive, ceea ce vă va ajuta în
rezolvarea problemelor.
22. Eliminaţi miturile auto-distructive.
Identificaţi şi
dezamorsaţi orice mituri auto-distructive pe care le aveţi despre dvs. înşivă,
de exemplu „nu sunt în stare să fac nimic ca lumea", „cred că pur şi
simplu am ghinion" şi „dacă nu sunt perfect, sunt un ratat”.
23. Optimizaţi pe cât posibil situaţiile.
Căutaţi să vedeţi
situaţiile ca fiind fără pierderi, mai degrabă decât fără câştig. O situaţie
fără câştig este una în care indiferent de modul în care se soluţionează
problema, dvs. pierdeţi. De exemplu, domnul Rusu şi-a creat o situaţie de non-câştig
în ceea ce priveşte copiii săi şi camera lor dezordonată. Le-a cerut să îşi
facă curat în cameră. Dacă nu se întâmplă aşa, devine nervos şi plin de
resentimente, iar dacă fac curat, copiii se întristează, se bosumfîă şi pretind
că tatăl lor a fost rău cu ei, făcându-l să se simtă vinovat. Pentru a
transforma situaţia într-una în care nimeni nu are de pierdut, domnul Rusu
şi-ar putea schimba perspectiva. Dacă copiii nu îşi curăţă camera, s-ar putea
simţi iritat sau dezamăgit şi ar putea să vadă ce e de făcut pentru a le da o
pedeapsă fiindcă nu şi-au făcut ordine în cameră. Dacă copiii fac totuşi ordine
în cameră, domnul Rusu ar putea să aleagă să nu se lase manipulat de reacţiile
lor şi să se simtă satisfăcut că au făcut ceea ce trebuia. Astfel, indiferent
care este rezultatul final al unei situaţii fără pierderi, domnul Rusu nu are
decât de câştigat, deoarece îşi controlează propriile reacţii emoţionale.
24. Căutaţi persoane care văd lucrurile într-un mod pozitiv.
De câte ori e
posibil, asociaţi-vă cu persoane care au o viziune pozitivă asupra vieţii şi
evitaţi persoanele negative, care se auto-distrug.
25. Oferiţi-vă recompense.
Recompensaţi-va fie
verbal, fie cu un cadou, de câte ori reuşiţi în încercarea de a vă lumina
viaţa. Cu cât exersaţi mai mult în a vă „aprinde" propria lumină, cu atât
viaţa vă va fi mai luminoasă.
Cum să îi ajutaţi pe copiii/elevii dvs. Să
îşi lumineze vieţile
Acum că v-aţi
familiarizat cu unele tehnici de a vă lumina vieţile, este momentul să le
transmiteţi asta şi copiilor dvs., pentru ca şi ei, la rândul lor, să îşi
sporească fericirea şi plăcerea de a trăi. Oricare din sugestiile anterioare
pot fi modificate şi aplicate şi în cazul copiilor.
Unele tehnici suplimentare în
acest sens ar fi:
1.
Oferiţi-le copiilor/elevilor dvs.
un model pozitiv de comportament; copiii învaţă multe dintre comportamentele şi
atitudinile lor prin imitarea adulţilor - astfel, prin asumarea
responsabilităţii pentru propriile dvs. sentimente, copiii vor învăţa la rândul
lor un astfel de mod de a se raporta la ei înşişi.
2.
Ignoraţi
manifestările unor sentimente inadecvate din partea lor.
Dacă acordaţi atenţie copiilor/elevilor atunci când au un comportament agitat,
de fapt îi recompensaţi prin atenţia dvs. şi astfel creşteţi şansele ca aceste
manifestări să reapară în viitor.
3.
Recompensaţi comportamentele şi
expresiile emoţionale adecvate. Cu cât acordaţi mai multă atenţie emoţiilor şi
comportamentelor adecvate ale copiilor/elevilor dvs., cu atât sporesc şansele
ca ele să reapară în viitor.
4.
Învăţaţi-vă copiii/elevii să îşi
modifice pretenţiile în preferinţe. Amintiţi-le că nu există nici un motiv
pentru care ei ar trebui să obţină tot ceea ce îşi doresc şi că nici nu ar trebui
să se enerveze din această cauză. încurajaţi-i să lupte împotriva furiei
oferindu-le un exemplu potrivit şi recompensându-i când manifestă iritare în
loc de furie.
5.
Ajutaţi-i pe copii/elevi să vadă
situaţiile la dimensiunile lor reale, mai degrabă decât să le perceapă ca o
catastrofă sau să le considere mai rele decât sunt în realitate.
6.
Ignoraţi copilul/elevul atunci
când se văicăreşte şi acordaţi-i atenţie când vi se adresează cu o cerere
potrivită. Dacă sunteţi receptiv la văicăreala copilului, este ca şi cum i-aţi
transmite că această purtare îl va face să obţină ceea ce îşi doreşte.
7.
Încurajaţi-i şi lăudaţi-i pe
copii/elevi atunci când manifestă comportamente şi reacţii adecvate; nu trebuie
să consideraţi că veţi ajunge să „răsfăţaţi" copilul doar fiindcă îl
încurajaţi să se comporte adecvat.
8.
Nu îi criticaţi prea mult pe
copii/elevi pentru greşelile şi imperfecţiunile lor, acceptaţi-i indiferent de
ceea ce fac, dar arătaţi-le atunci când se comportă nepotrivit, fără a critica
copilul în sine.
9.
Încurajaţi-i pe copii/elevi să ia
propriile lor decizii şi să se accepte pe ei înşişi ca persoane, indiferent de
rezultat.
10.
Nu le spuneţi copiilor/elevilor că
sunt în întregime buni sau răi; mai degrabă comentaţi în mod specific asupra
comportamentelor bune sau rele.
11.
Încurajaţi copiii/elevii să îşi
exprime sentimentele şi ajutaţi-i să se raporteze adecvat la ele atunci când
apar.
12.
Încurajaţi-va copiii/elevii să îşi
exprime dorinţele, sugerându-le că nu există niciodată garanţii că vor obţine
ceea ce vor, mai ales dacă nu spun ce anume ar dori. Recompensaţi-i pentru
modul în care cer ceva şi nu încercaţi să le anticipaţi dorinţele.
13.
Lăsaţi copiii/elevii să îşi dea
seama că ei creează şi sunt responsabili de orice sentimente trăiesc şi ca nu
sunt responsabili de sentimentele celorlalţi. Nu învinovăţiţi copilul pentru
modul în care vă simţiţi dvs.
14.
Oferiţi-le copiilor/elevilor
sugestii pentru modul în care şi-ar putea rezolva problemele de viaţă. Puteţi
chiar să le daţi probleme spre rezolvare, pentru a-şi exersa abilităţile nou
dobândite. Evitaţi să le daţi sfaturi şi să rezolvaţi problemele în locul lor.
15.
Încurajaţi-va copiii/elevii să
aibă hobby-uri şi să se implice în activităţi care să le facă plăcere şi pe
care să le poată practica independent.
16.
Puneţi în evidenţă avantajele
amânării plăcerilor imediate în beneficiul câştigurilor de lungă durată. Copiii
sunt recunoscuţi drept „vânători" de plăceri rapide. De exemplu,
arătaţi-le copiilor/elevilor că dacă îşi fac temele acum, asta înseamnă că vor
câştiga mai mult timp liber pentru mai târziu.
17.
Lăsaţi copiii să îşi rezolve
singuri certurile dintre fraţi sau dintre prieteni.
18.
învăţaţi-vă copiii/elevii cum să
folosească Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentala.
19.
Uitaţi-vă la televizor împreună cu
copilul dvs. şi scoateţi în evidenţă lucrurile iraţionale care se comunică prin
mas-media; încurajaţi-i să le identifice el însuşi.
20.
Citiţi-le carţi cu lucruri
pozitive, pline de speranţă.
21.
Învăţaţi-vă copiii/elevii cum să
îşi „aprindă" propria luminiţă spunându-şi lucruri încurajatoare, cum ar
fi: „Am făcut o treabă bună" sau "Îmi place când muncesc din
greu."
22.
Încurajaţi-vă copiii/eievii să îşi
asume uneori riscuri acceptabile, amintindu-le ca „a
face ceva e mai important decât a încerca să faci lucrurile perfect, (Ellis
& Harper, "Un nou ghid pentru o viaţă raţională.”).
23.
Preveniţi-vă copiii în legătură cu
pericolul de a căuta mereu aprobarea şi iubirea celorlalţi. Deşi ar fi de dorit
să obţinem întotdeauna dragostea şi aprobarea celor din jur, acest lucru nu
este absolut necesar pentru a avea o viaţă împlinită şi fericită.
24.
Ajutaţi-vă copiii/eievii să
reziste la tachinările venite din partea celorlalţi, arătându-le că efectul
acestora poate fi combătut prin a-şi spune lor înşişi: „poreclele nu mă pot
răni", „jignirile nu au nici o putere asupra mea".
25.
Încurajaţi copiii/elevii să îşi
folosească imaginaţia şi creativitatea.
26.
Ajutaţi-i pe copii/elevi să îşi
dea seama de punctele lor „tari", scoţând în evidenţă toate lucrurile de
care ei sunt capabili.
27.
Ajutaţi copiii/elevii să găsească
un aspect pozitiv în orice lucru şi să accepte în mod realist şi partea
negativă.
28.
Încurajaţi-vă copiii/elevii să îşi
urmeze şi să îşi trăiască visele.
29.
Ajutati-va copiii/elevii sa
gaseasca placerea in cele mai mici lucruri, pana si in a privi un apus de
soare, florile sau a asculta cântecul păsărilor: puteţi atinge acest scop
manifestându-vă propria plăcere şi bucurie în faţa lor.
30.
Învăţaţi-vă copiii/elevii să se
trateze pe ei înşişi cu consideraţie şi respect.
31.
Încurajaţi-vă copiii/elevii să se
poarte faţă de ei înşişi aşa cum le-ar face plăcere să se poarte prietenii lor
cu ei.
32.
Ajutaţi-vă copiii/elevii să îşi
depăşească temerile confruntându-se cu ele; încercaţi să nu le transmiteţi
copiilor propriile dvs. frici, griji sau anxietăţi: mai bine le păstraţi doar pentru
dvs.
33.
Ajutaţi-vă copiii/elevii să
gândească în termeni de opţiuni şi alternative, mai degrabă decât să depindă de
o singură variantă pentru a obţine ceea ce vor. Un copil care are doar un
prieten şi îl pierde şi pe acesta va rămâne fără prieteni şi acest principiu e
valabil pentru mai multe domenii ale vieţii: restrângându-şi opţiunile dintr-un
domeniu la o singură variantă, îşi limitează posibilităţile de a obţine
satisfacţie din acel domeniu.
34.
Râdeţi împreună cu copiii/elevii
dvs. şi încurajaţi-i să râdă uneori de ei înşişi; persoanele care se „iau prea
în serios" îşi reduc fără îndoială plăcerea de a trăi. Un bun simţ al
umorului şi capacitatea de a vedea partea bună a lucrurilor sunt ingrediente
esenţiale pentru a spori plăcerea din viaţa unei persoane.
35.
încurajaţi-vă copiii/elevii să îşi
asume responsabilitatea pentru erorile şi nereuşitele lor, fără să se simtă
prea vinovaţi sau să se critice necruţător pe sine, ca persoane.
36.
Ajutaţi-vă copilul/elevul să îşi
„aprindă" propria flacără, discutând cu el despre cum ar putea să devină
cât mai fericit posibil şi arătându-i că doar el este responsabil de fericirea
sa.
Prelucrare din cartea “Poveşti raţionale pentru copii” de Virginia Waters,
tradusa şi adaptata în limba română de: Daniel David, Adrian Opre, Laura Petra;
publicata de Deac Corina, psiholog cu drept de liberă practică, specialist * autonom
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu