Exerciţiu de coerenţă cardiacă

„Coerența cardiacă”

http://www.slideshare.net/gflorentina/exercitiu-de-coerenta-cardiaca

Dr. David O'Hare

•  Coerența cardiacă asigură un echilibru mai bun și o coerență mai mare a sănătății fizice, emoționale și morale.

•  3 – De trei ori pe zi

•  6 – Șase respirații pe minut. O respirație = 5 secunde inspirație + 5 secunde expirație. 6 respirații pe minut duc la rezonanța cardiacă (curbă regulată amplă). Efecte: starea de calm, tensiunea scade, creierul veghează atent și calm.

•  5 – cinci minute fiecare ședință.

•  Condiție importantă: să fie regulată

•  Neuroștiința susține că inima:

➢ e centrul sistemului nervos autonom

➢ participă la toate procesele ce implică emoții și sentimente

➢ are un creier cu neuroni, sinapse și secretă neurotransmițători specifici.

•  Sistemul nervos (orto)simpatic:

➢ pentru luptă sau fugă

➢ mobilizează resurse, energia, atenția

➢ utilizează adrenalină

➢ accelerează inima pentru a crește debitul sanguin, presiunea, oxigen și glucoză

➢ accelerator

➢ legat de inspirație

•  Sistemul nervos parasimpatic:

➢ responsabil de repaus, relaxare, restaurare și refacerea resurselor

➢ încetinește inima

➢ e frâna

➢ legat de expirație

•  Efecte imediate și remanente:

➢ scade secreția de cortizol (hormonul apărării)

➢ crește secreția de DHEA („hormonul tinereții”, care modulează cortizolul)

➢ crește secreția de IgA – participă la apărarea imunitară

➢ crește secreția de ocitocină =„hormonul iubirii”

➢ creșterea factorului natriuretic auricular – care modulează presiunea arterială

➢ creșterea undelor alpha – unde de veghe, calm și atenție; favorizează memorarea, învățarea, coordonarea, comunicarea

➢ acțiuni pozitive asupra neurotransmițătorilor:

◆ dopamina (plăcere și recompensă)

◆ serotonină (prevenirea depresiei și anxietății)

➢ reduce percepția stresului

➢ senzație generală de calm

•  Efecte pe termen lung

➢ diminuarea tensiunii arteriale

➢ diminuarea riscurilor cardiovasculare

➢ reglarea mai bună a nivelului de zahăr

➢ reducerea perimetrului abdominal

➢ o mai bună recuperare după efort

➢ îmbunătățirea concentrării și memoriei

➢ scăderea problemelor în atenție și hiperactivitate

➢ o mai bună toleranță la durere

➢ reducerea efectelor astmului

➢ reducerea inflamațiilor patologice

•  Exercițiul 365 se învață și se practică în fiecare zi pentru a obține rezultate

•  Durata efectelor după exercițiu: 3-6 ore, aproximativ 4 ore.

•  Dimineața – cea mai importantă ședință

➢ cât mai repede după trezire

➢ NU în poziția culcat

➢ înainte de masă

➢ după igiena de dimineață

•  După 4 ore - înainte de dejun

•  Ajută la:

➢ refocalizare

➢ atenuarea evenimentelor survenite pa parcursul dimineții

➢ pregătirea pentru masă și digestie

➢ se evită somnolența de după masă

•  După încă 4 ore - la mijlocul sau la finalul după-amiezii

•  A patra ședință – opțională – cea mai puțin importantă

•  POZIȚIA

•  pe scaun, cu tălpile lipite de sol (de preferat), sau în picioare

•  spatele drept

•  limităm mișcările musculare

•  drept, ca și cum un fir v-ar trage capul spre plafon

•  întindeți coloana ca și cum ați vrea s-o alungiți

•  ambele picioare pe sol

•  mâinile pe coapse

•  Confortul nu e același lucru cu moliciunea. CONFORT = CON + FORT (cu forță)

•  Din respirație vă veți trage toată puterea

•  Intenția este atenția orientată spre viitor

•  Alegeți zonă din trup (nas, piept, abdomen) în care senzația respirației este cea mai concretă, cea mai palpabilă

•  Permiteți atenției să se fixeze în acel loc

•  Atenția rămâne primitoare iar senzațiile vin, pleacă, iar tu rămâi, le constați apariția, schimbările, specificitatea și apoi dispariția

•  Ghid pentru a număra secundele:

➢ cu ceas electronic

➢ numărarea a 5'' pe inspirație și 5'' pe expirație

➢ fixarea alarmei la 5', timp în care numărăm 30 de respirații

➢ desenarea valurilor timp de 5' apoi numărăm valurile: curba în sus la inspirație, curba în jos la expirație

➢ ghid 1 și 2 de pe calculator (din anexă)

•  Rezultatele fiziologice se obțin după aprox. 3’, iar maximumul de eficacitate după aprox. 10'

•  Gândurile intruzive apar după aproximativ 5'

•  Mai bine 4 ședințe X 5' decât 2 ședințe x 10'

•  Foarte rar gândurile intruzive sunt gânduri plăcute, izbucniri de bucurie, clipe dulci sau amintiri tandre. Creierul este programat să rezolve probleme. Așa că, atunci când sunteți în coerența cardiacă semnalul de neutralitate emoțională pe care îl produceți va fi perceput ca o fereastră prin care veți fi bombardați cu o nouă problemă de rezolvat, fie că vă doriți acest lucru sau nu.

•  Când un gând vă mută atenția de la exercițiu, începeți prin a recunoaște acest lucru: atenția mea a fost distrasă, e în regulă pentru mine dar nu acesta este scopul exercițiului

•  Pentru ușurarea exercițiului:

➢ evocarea cognitivă (a unui loc sigur) – poate fi imaginar sau să cumuleze mai multe

caracteristici ale unor locuri confortabile cunoscute

➢ evocarea emoțională (a unei persoane plăcute)

•  NU susține ascultarea muzicii în timpul exercițiului

•  Alte situații de aplicabilitate:

➢ Imediat după o emoție puternică: 1-6-1

➢ O ședință cu 6 resp./min. timp de 1’) = „telefon” de urgență la 161!

➢ Înaintea unei situații dificile previzibile: 1-6-1 sau 1-6-2- sau 1-6-3

➢ În relațiile dificile:

•  în prezența persoanei

•  la cel puțin 3metri de ea

•  respiri pe frecvența de 6

•  Efectul asupra relațiilor cu persoanele dificile:

➢ inima se deschide

➢ relația devine mai puțin tensionată, mai primitoare și mai călduroasă

(Rezumat realizat de Maica Gabriela)

Vă doresc și mă rog să avem curaj, răbdare, perseverență și biruință!

Cu drag și rugăciune

Maica Siluana

aaa

Fericirea inseamnă a alerga după plăcere, sau a te feri de durere?

Secretul fericirii nu stă in a alerga după plăcere ci, in a te feri de durere si a-ţi vindeca durerile pe care le ai.

Intrăm în lume plini de aspiraţii spre fericire şi plăceri, şi avem credinţa copilărească, că le vom şi realiza . În curând, însă, ne surprinde viaţa, pune cu asprime mâna pe noi şi ne învaţă, că nimic nu este al nostru, ci toate sunt ale ei, având ea un drept de necontestat nu numai asupra averii şi agonisirii noastre,ci şi asupra a ceea ce iubim (prieteni, iubita, nevasta, copii), şi asupra mâinilor şi picioarelor, a ochilor şi urechilor, ba şi asupra nasului din mijlocul obrazului nostru. Oricum însă, după câtăva vreme, vine experienţa şi ne spune, că fericirea şi plăcerile sunt o Fata Morgana, care se vede numai din depărtare, dar în apropiere dispare, şi că din contră suferinţa şi durerile au realitate, se prezintă imediat ele însele şi nu au trebuinţă nici de iluzie nici de aşteptare.

Dacă această lecţie ne foloseşte,  atunci încetăm să mai alergăm după fericire şi plăceri, şi ne gândim mai bine cum să ne păzim de dureri şi suferinţe. Atunci înţelegem, că lucrul cel mai bun, ce ni-l poate da viaţa, este o existenţă fără dureri, liniştită, suportabilă, şi ne mărginim pretenţiile doat la atâta, pentru a putea să le realizam în mod sigur. Căci mijlocul cel mai bun pentru a nu deveni prea nefericit este: să nu ceri a deveni prea fericit.


Dacă vrei să-ţi dai seama de fericirea unui om, nu trebuie să întrebi ce-i face plăcere, ci din contră, să întrebi ce-l supără: cu cât se supără de lucruri mai mici, cu atât ar avea motive să fie fericit, dar nu este conştient de asta -  fiindcă doar cel sătul de bine este susceptibil la nimicuri;  dacă ar fi nefericit, nici nu le-ar baga în seamă.

Suntem doar ceea ce suntem

Fiecare e vârât în conştiinţa sa şi în pielea sa, şi trăieşte numai în ea: de aceea nici nu i se poate da ajutor din afară. Pe scena vieţii unul face pe prinţul, altul pe ministrul, altul pe sluga, sau pe soldatul, sau pe generalul etc. Dar, aceste deosebiri sunt numai pe dinafară... înăuntru, în miezul unei astfel de înfăţişări, se află la toţi acelaşi lucru: un biet comediant cu grijile şi nevoile lui.
Tot ce există şi se întâmplă pentru un om, există nemijlocit numai în conştiinţa lui de aceea tot ceea ce contează este calitatea conştiinţei însăşi. Din individualitatea sa nu poate ieşi nimeni.Prin individualitatea sa îi este de mai înainte hotărâtă măsura puterii sale de a fi fericit.  Dacă puterea sa e limitată, atunci toate ostenelile din afară, tot ce face omul, tot ce face soarta (soarta fiind ceea ce are şi ceea ce este el in mintea celorlalţi) pentru el, nu va fi în stare să-l ridice peste măsura fericirii şi tihnei banale - jumătate omenească, jumătate animalică -; el rămâne îndreptat spre plăcerea trupească, spre viaţa intimă şi plăcută a familiei, spre relaţiile sociale de rând şi petrecerile vulgare.

"Eşti precum te-ai întrupat când Soarele a salutat Planetele în ziua naşterii tale. Aşa vei fi şi nu poţi scăpa de tine însuţi. Şi nici un timp şi nici o putere pe lume nu-ţi poate sfărâma tiparul în care te-ai născut" (Goethe)

Singurul lucru care stă în puterea noastră, este să ne întrebuinţăm ceea ce ni s-a dat, spre cel mai mare folos pe care-l îngăduie puterile noastre, urmărind numai scopurile care ni se potrivesc, căutând să ne dezvoltăm corespunzător cu firea noastră şi ferindu-ne de toate celelalte. Să ne alegem, prin urmare, condiţia socială, ocupaţia şi traiul care ni se potriveşte. Dacă ne vom "întinde mai mult decât ne este plapuma", vom rămâne în veci nefericiţi.

Aşadar ceea ce are fiecare în sine însuşi este lucru cel mai de căpetenie pentru fericirea vieţii sale.