Atentie!

Unele cărţi se pot descărca de aici Cărţi dezvoltare personală

luni, 4 martie 2013

03 Sinele egotic


C A P I T O L U L   3

Sinele egotic


Mintea  cauta  neincetat  nu  doar  hrana  pentru  gandire,  ci si  hrana  pentru  a-si  confirma  identitatea,  pentru  senti- mentul  de  sine.  In  acest  fel  ia  nastere  egoul,  care  se recreeaza in mod constant

*     *     *

Atunci  cand  gandesti  sau  vorbesti  despre  tine  insuti, cand  spui  „Eu",  te  referi  de  obicei  la  „Eu  si  povestea mea".  Acesta  este  „Eul"  lucrurilor  care  iti  plac  si  al  lu- crurilor  care  nu  iti  plac,  al  temerilor  si  dorintelor,  „Eul" care  niciodata  nu  ramane  satisfacut.  Este  un  simt  creat de  minte,  care  iti  creeaza  identitatea,  conditionat  de  tre- cut si care cauta sa-si implineasca menirea in viitor.

Poti  vedea  cum  acest  „Eu"  trece  fugitiv,  o  formatiune temporara, ca valurile pe suprafata apei?

Cine  este  cel  care  vede  acest  lucru?  Cine  este      constient de  natura  temporara  a  formei  tale  fizice  si  psihologice? Eu  sunt.  Acesta  este  „Eul"  profund  care  nu  are  legatura cu trecutul si viitorul

*     *     *

Ce  va  mai  ramane  din  toate  fricile  si  dorintele  asociate cu  situatiile  problematice  din  viata  ta,  cele  care  zi  de  zi iti  rapesc  cea  mai  mare  parte  a  atentiei?  O  linie,  de cativa  centimetri,  intre  data  nasterii  tale  si  data  de  pe piatra funerara.

Pentru  eul  egotic,  acesta  este  un  gand  deprimant.  Pentru tine, este eliberator

*     *     *

Atunci  cand  fiecare  gand  iti  absoarbe  complet  atentia,  te identifici  cu  vocea  din  capul  tau.  Gandirea  capata  un  simt al  sinelui.  Acesta  este  egoul,  un  „eu"  creat  de  minte. Acest  sine  creat  mental  se  simte  incomplet  si  precar.  De aceea, fricile    si         dorintele           constituie         emotiile            predomi- nante si fortele care il motiveaza.

Cand  realizezi  ca  in  capul  tau  exista  o  voce  care  pretinde ca  esti  tu  si  nu  se  opreste  niciodata,  te  trezesti  din  identi- ficarea  inconstienta  cu  fluxul  gandirii.  Cand  remarci  acea voce,  iti  dai  seama  ca  vocea  nu  reprezinta  ceea  ce  esti  — cel care gandeste — ci doar cel care o constientizeaza.

Sa  constientizezi  ca  esti  constiinta  din  spatele  vocii  in- seamna sa fii liber

*     *     *

Eul  egotic  este  intr-o  permanenta  cautare.  El  cauta  un lucru  sau  altul  pe  care  sa  si-l  adauge,  pentru  a  deveni complet.           Aceasta            explica             preocuparea     compulsiva       a egoului asupra viitorului.

Ori  de  cate  ori  devii  constient  de  faptul  ca  „traiesti  pen- tru  clipa  care  vine",  deja  ai  pasit  dincolo  de  sablonul mintii  egotice,  iar  posibilitatea  de  a  alege  sa-ti  aloci  in- treaga atentie acestui moment apare simultan.

Acordand  acestui  moment  intreaga  ta  atentie,  in  viata  ta vei  descoperi  o  inteligenta  mult  mai  mare  decat  cea  a mintii egotice.

*     *     *

Atunci  cand  traiesti  prin  ego,  reduci  intotdeauna  mo- mentul  prezent  la  un  mijloc  de  a  atinge  un  tel.  Traiesti pentru  viitor,  si  cand  iti  implinesti  telul,  el  nu  te  satis- face, sau cel putin nu pentru mult timp.

Atunci  cand  acorzi  mai  multa  atentie  lucrului  pe  care  il faci  decat  rezultatului  la  care  vrei  sa  ajungi  prin  lucrul respectiv,  iti  rupi  lanturile  conditionarii  egotice.  In  acest fel  nu  numai  ca  devii  mult  mai  eficient,  dar  ceea  ce  faci iti va aduce infinit mai multa bucurie si satisfactie.

*     *     *

Aproape  toate  egourile  contin  cel  putin  un  element  din ceea  ce  am  putea  numi  „identitate  de  victima".  Unii  oa- meni  isi  construiesc  o  imagine  de  victima,  incat  aceasta devine  esenta  egoului  lor.  Resentimentul  si  reprosul  for- meaza o parte importanta a modului in care se percep.

Chiar  daca  reprosul  tau  este  complet  „justificat",  ti-ai construit  o  identitate  care  este  o  adevarata  inchisoare  si ale  carei  gratii  sunt  facute  din  forme  ale  gandului.  Vezi ce  iti  faci  singur,  sau  mai  exact  ce  iti  face  propria-ti minte.  Simte  atasamentul  emotional  pe  care  il  ai  fata  de povestea  ta  in  care  esti  victima  si  devii  constient  de nevoia  imbatabila  de  a  te  gandi  sau  a  vorbi  despre  ea.  Fii acolo  pe  post  de  prezenta-martor  a  starii  tale  interioare. Nu  trebuie  sa        faci      nimic.  Odata  cu  constiinta  vin  si  trans- formarea si libertatea.

*     *     *

Reprosurile  si  reactivitatea  sunt  sabloane  preferate  ale mintii  prin  care  egoul  se  intareste.  Pentru  multi  oameni, o  mare  parte  a  activitatii  lor  mental-emotionale  consta  in reprosuri  si  reactii  impotriva  oricarui  lucru.  Actionand asa,  ii  faci  pe  ceilalti,  sau  o  situatie,  sa  se  situeze  in  „gre- seala",  iar  tu  sa  „ai  dreptate".  Prin  faptul  ca  esti  „corect", te simti superior, iar prin intermediul faptului ca te simti superior,  iti  intaresti  eul.  In  realitate  insa,  bineinteles, intaresti doar iluzia egoului.

Poti  sa  distingi  aceste  sabloane  si  sa  recunosti  vocea care se tot plange in mintea ta

*     *     *

Sinele  egotic  are  nevoie  de  conflict,  pentru  ca  sentimen- tul  sau  de  identitate  separata  se  intareste  prin  lupta  im- potriva  unui  lucru  si  prin  demonstratia  ca  acest  lucru „sunt eu" si acel lucru nu „sunt eu".

Nu  o  data  triburile,  natiunile  si  religiile  si-au  cultivat  un puternic  sentiment  de  identitate  colectiva  din  a-si  intre- tine  dusmani.  Ce  ar  mai  fi  „credinciosul"  daca  n-ar exista si „necredinciosul"?

*     *     *

Daca  in  relatia  cu  oamenii  poti  detecta  sentimente  sub- tile  de  superioritate  sau  inferioritate,  sa  stii  ca  este  vorba despre egoul tau, cel care traieste din comparatii.

Invidia  este  un  produs  secundar  al  egoului,  care  se  simte diminuat  daca  se  intampla  altuia  ceva  bun  sau  daca  altul are  mai  multe,  stie  mai  multe  sau  poate  mai  multe  decat tine.      Identitatea        egoului depinde            de             comparatii        si         se hraneste cu mai mult. Ea va apuca tot ce-i pica in gheare.

Atunci  cand  toate  celelalte  mijloace  dau  gres,  iti  poti consolida  fictivul  sentiment  de  sine  daca  te  vei  vedea tratat             mai       nedrept  de  catre  viata  sau     mai       bolnav  decat altii.  Care  sunt  povestile,  fictiunile  din  care  iti  constru- iesti sentimentul de sine?

*     *     *

In  chiar  miezul  sinelui  egotic  se  afla  nevoia  de  opozitie, rezistenta  si  excludere  pentru  a  mentine  sentimentul  de separatie  de  care  depinde  supravietuirea.  De  aceea  exista „eu" impotriva „celuilalt", „noi" impotriva „lor".

Egoul  are  nevoie  sa  fie  in  conflict  cu  ceva  sau  cu  cineva. Acesta  este  motivul  pentru  care  cauti  mereu  impacarea, bucuria  si  iubirea,  insa  nu  le  poti  suporta  prea  mult  timp. Sustii  ca  vrei  sa  fii  fericit,  dar  esti  dependent  de  nefe- ricire.

In  fond,  nefericirea  ta  nu  se  naste  din  circumstantele vietii tale, ci din conditionarea mintii.

*     *     *

Te  simti  cumva  vinovat  pentru  ceva  ce  ai  facut  —  sau  nu ai  reusit  sa  faci  —  in  trecut?  Un  lucru  e  sigur:  ai  actionat conform  nivelului  de  constiinta,  sau             mai  degraba  de lipsa  de  constiinta,  la  care  te  aflai  in  acel  moment.  Daca ai fi fost mai constient, ai fi actionat complet diferit.

Vinovatia  este  o  alta  incercare  a  egoului  de  a-si  crea  o identitate.  Pentru  ego,  nu  conteaza  daca  sinele  este  pozi- tiv  sau  negativ.  Ceea  ce  ai  facut  sau  nu  ai  reusit  sa  faci  a fost  o  manifestare  a  inconstientului  —  inconstientul  uman. Egoul  insa  l-a  personalizat  si  a  spus:  „Eu  am  facut  asta", iar  tu  te  alegi  cu  o  imagine  mentala  conform  careia  esti „rau".

De-a  lungul  istoriei,  oamenii  si-au  facut  mult  rau  unii altora,  au  fost  cruzi  si  violenti  unii  cu  altii  si  mai  fac aceste  lucruri  si  in  ziua  de  azi.  Ar  trebui  sa  fie  condam- nati  pentru  aceasta?  Sunt  cu  totii  vinovati?  Sau  aceste acte  sunt  pur  si  simplu  expresii  ale  inconstientului,  o treapta a evolutiei pe care tocmai o depasim acum?

Cuvintele  lui  Iisus:  „Iarta-i,  ca  nu  stiu  ce  fac"  sunt  vala- bile si pentru tine.

*     *     *

Daca  ti-ai  stabilit  teluri  egotice  cu  privire  la  eliberarea sinelui,  a  evolutiei  tale  sau  a  sentimentului  ca  esti  impor- tant, chiar daca le vei atinge, ele nu te vor satisface.

Stabileste-ti  teluri,  dar  fii  constient  ca  a  ajunge  la  desti- natie  nu  e  chiar  asa  de  important.  Cand  ceva  se  naste  din prezenta,  inseamna  ca  acest  moment  nu  este  un  mijloc pentru  a  atinge  un  tel:  actiunea  este  in  sine  implinire clipa de clipa. Deja nu mai reduci clipa Acum la un mijloc  pentru  a  atinge  un  tel,  adica  ceea  ce  inseamna constiinta egotica

*     *     *

„N-ai  sine,  n-ai  probleme",  a  spus  maestrul  budist  atunci cand  a  fost  rugat  sa  explice  intelesul  profund  al  budis- mului.

*     *     *

Niciun comentariu: